Se întindea confortabil pe canapeaua moale și catifelată, după o baie desăvârșită de soare și apă sărată, ușor înțepătoare. Primea atingerea delicată a mamei, ce îi ungea pielea un pic prea tare sărutată de globul arzător de pe cer. Se simțea frumoasă și răsfățată. Până a venit el și a destrămat violent visul frumos:

” Asta e fata ta? Așa slabă și neagră? Sigur nu ați greșit la maternitate?”

Din zi s-a făcut noapte. O noapte rece și dureroasă, iar mama nu zicea nimic. Mă uitam în ochii ei și așteptam să-l sfâșie, dar nu a făcut-o! Mă ustura pielea pe dinăuntru, căci sufletul nu-l mai găseam, iar lacrimile tâșneau a răutate și buzele mi se uscau odată cu toată bunătatea din mine.

” Bine că ești tu frumos!” am scrâșnit printre dinți, iar picioarele au început să fugă fără mine. Cu cât eram mai departe, cu atât simțeam cum ființa mea a rămas mai blocată acolo, în gaura aia neagră de indolență și neasumare.

Astăzi am înțeles-o pe mama! Și ea rămasese mută pe dinăuntru. Nici ea nu știa și nici nu experimentase femeia care să țină piept unui atac sau mama care să sfâșie pentru copilul ei.

Cred că asta este ziua în care puterea mea de femeie, de mamă s-a trezit sau s-a născut în mine. A venit pe lume brusc, fără travaliu, dar cu o durere fără margini.

Am învățat să fiu femeie, să cred în mine și în cine sunt eu. Mi-am asumat cu mândrie și responsabilitate rolul de mamă, dar nu am abandonat femeia, ce va trăi veșnic în mine, pentru că știe cu câtă pasiune și suferință și-a ocupat rolul. Femeia din mine e puternică, mama e calmă, iar soția este corectă.

Apoi am decis să urmez exemplul bunicii mele de a se raporta la schimbările corpului ei. Nu am simțit-o niciodată tristă că îmbătrânește sau că mai avea mici accidente atunci când râdea cu poftă sau făcea efort. Ne povestea mereu că asta I s-a întâmplat după naștere și că este în regulă cu ea. Noroc că trăiește într-o perioadă în care se găsesc soluții și că acum absorbantele au salvat o parte din stresul ce vine la pachet cu anumite etape prin care trece o femeie.

Ce experimenta bunica mea se pare ca era chiar ceva foarte comun în rândul femeilor. Studiile arată că 40% dintre femeile din România cu vârsta de +18 ani, au avut cel puțin un episod de incontinență urinară în ultimele 3 luni.

Incontinența urinară este considerată un subiect tabu pentru multe dintre femei. Puține sunt femeile care vorbesc deschis despre acest subiect, fie că este vorba de o discuție între prietene, cu familia sau cu un specialist.

Din fericire, de peste 30 de ani, Always® este alături de femeile din toată lumea, oferindu-le produse de igienă intimă și investind constant atât în tehnologie, cât și în nenumărate cercetări de piață pentru a le înțelege nevoile.

Ca rezultat, Always® a lansat Always® Discreet – gamă de produse special create pentru incontinența urinară.

În portofoliul Always® Discreet se regăsesc absorbantele zilnice și absorbantele pentru incontinență, cu un strat subțire și puternic absorbant, precum și chilotul de unică folosință ce oferă protecție și confort de până la 100%. Cu aceste produse, femeile ce se confruntă cu incontinența urinară se pot bucura din nou de încredere și siguranță în fiecare zi.

Asta vreau să vadă fata mea în mine! Încredere, acceptare și bucurie de a fi femeie, orice ar fi! Fără rușine, fără anxietate, fără teaamă!

Nu vreau să înțeleagă frumusețea greșit! Frumusețea nu e nici mândră, nici vanitoasă! Ea este versatilă! Poate fi fizică sau spirituală. Frumusețea stă în asumarea fiecărui rol în parte și respectarea lui pe măsură.

Atunci când devii mamă nu părăsești casa ființei tale, doar deschizi o nouă cameră din ea. Este o cameră la fel de vie, în care descoperi lucruri despre care nu știai că există în tine, cum ar fi răbdarea, perseverența sau posibilatatea de a te abandona în generozitate și responsabilitate. Așa se petrece și cu rolul de soție. Găsești resurse nebănuite de a iubi din nou și din nou aceeași persoană, care crește alături de tine.

După ce am fost rănită adânc în ziua aceea, am crezut că doar frumusețea fizică contează și din brunetă am ajuns blondă, de la 42 de kilograme am ajuns la 60, forțându-mă să manânc seară de seară multe pachete de biscuiți cu ciocolată.

L-am revăzut după vreo trei ani! Eram blondă, purtam lentile de contact albastre și mă mândream cu corpul meu împănat pus în valoare de o rochie de dantelă neagră transparentă.

M-a văzut! De data asta s-a adresat tatei:

” Ce-ai făcut, Noni? Ți-ai închiriat fata? Ți-a fost rușine cu a ta?”

I-am zâmbit și i-am răspuns răspicat:

” Păcat că nu știți când să faceți glume! Fata lui a murit!” și jur că nu am simțit nicio durere, dar știu sigur ce am stârnit în el. Nu cred că va mai repeta acest tip de comportament cu alții.

Astăzi sunt bine și știu să îi arăt fetiței mele, Charlize, ce înseamnă frumusețea. Pentru mine, frumusețea înseamnă starea de bine pe care ți-o dăruiești atunci când ai grijă și îți prețuiești corpul. Când toate ritualurile de frumusețe sunt pentru tine și pentru starea de bine pe care ți-o aduci, iar nu pentru ochiul privitorului. O veche zicală orientală spune că ”frumusețea șade în ochiul celui care privește”. Ești frumos pe interior?Asta vei oglindi și asta vei vedea în fața ta.

Așa că eu inițiez ritualuri alături de Charlize pentru a ne conecta mai ușor și pentru a ne îmbogăți relația. Facem masaj împreună, sport, sesiuni de machiaj și cel mai distractiv momente de îngrijire a părului. De când era micuță, ne puneam părul pe bigudiuri într-o sesiune de timp special, cu ceai și povești.

Ritualurile le-am învățat de la bunica mea, apoi le-am perfecționat în formarea ca psihoterapeut. Bunica era maestră în ritualuri alături de noi, nepoții. Se prefăcea că ne citește în cafea ( habar nu avea) doar ca să ne tragă de limbă și să afle ce ne frământă, că să ne poată ajuta. Ne poveste de băieții pe care îi vedea acolo sau de note la școală, iar noi o corectam mereu spunând de fapt ce se petrecea în viața noastră. Asta este ce am învățat eu experențial despre ritualuri. Apoi am descoperit că știința și teoria spune același lucru.

Ritualurile ajută la conectare, la o bună comunicare și întărirea relației. Dacă la tătici și băieței, activitățile fizice, precum mersul cu cortul fac minuni, ei bine, pentru mămici mini sesiunile de coafor aduc multă voie bună, înțelegerea frumuseții ca și resursă interioară, prin repectarea propriului corp și multe multe reprize de râs și destindere.

Dacă fetița ta învață să se respecte fizic și spiritual ea poate fi cu greu rănită. Va știi să jongleze cu plăcere între rolurile pe care și le asumă, de femeie, mamă sau soție, fără a le neglija pe niciuna. Va știi să accepte schimbările ce vin cu vârsta sau cu anumite afecțiuni. Nu îi va fi rușine să scrie sau să spună într-o zi că a avut un episod de incontinență urinară și că ce bine că trăim într-o lume în care există și soluții igienice și commode.

Poate părea greu să fii tot timpul pregătit, mai ales când e musai să fii gata rapid și să treci din rolul de mamă în cel profesional. Și eu mai foloseam mesaje toxice față de fetița mea, spunând: ” Aoleu, trebuie să ajung la ora x la treaba și îmi ia o oră doar să îmi fac părul!” Acest tip de mesaje, pe lângă multe altele: ” E greu să fii femeie”, ” Nu e ușor să le faci pe toate.” le pot împământeni fetițelor noastre idei sau convingeri limitatoare vizavi de ce înseamnă viața în pielea mătăsoasă de altfel a unei femei.

Nu uitați! Știți bine cât sunteți de frumoase! În orice situație!

Sursa mesajului: Vizitati blogul Gabrielei Maalouf aici