PREMIUM Bloggers
Prizonierul iubirii
Vremurile trec, zi după zi, an după an. Copiii cresc, eu îmbătrânesc, zi după zi, an după an. Cu toate acestea sunt atât de liniştit, zi după zi, an dupa
Iubire imposibila
Lumea nu ne ştie,Lumea nu ne ţine minte,Lumea uită de noi,Suntem bolnavi amandoi. Pierduti, prafuiti,Ne scoatem din mintiUnul pe altul.Cine face primul saltul?Actul in sine,E tot o forma de iubire.
Doar doi copaci fără pădure
Aştept,Aştept cu inima strânsăO clipă şi ceasuri şi zile si nopţiSă treacă …dar cu bine… şi cu teamă.Am mai pierdut, cunosc sentimentul Tăierii cifrei trei la doi fără pereche.Cunosc …. cunosc
Pierdut în iubire
Stiam. Stiam ca voi fi dependent. Poate nu de la început e drept. Probabil este şi o predestinare deşi cel mai sigur este că nu sunt singurul. Categoric nu. Doar
Rocadă de 1 Iunie
Nu voi juca şah. Azi este declarată oficial o zi liberă de stress 😊 Sunt deja convins că unele dintre mămici zâmbesc. Zi liberă de stress, ce utopie! Dar fiind
Un drum prin viaţă
Deşi sunt aceeaşi persoană, chiar dacă inevitabil trec şi peste mine anii, nu am cum să nu îmi amintesc momente din viată noastră. Desigur începând cu plânsetul tău de bebe,
Iubirea şi loialitatea
Vârsta face omul mai înţelept. Am curajul să o spun la cei 50 de ani şi ceva ai mei. O simt din plin fără să îmi fie frică de
Sclipiri ascunse
In memoriam, tatălui meu care azi ar fi fost împlinit 79 de ani dacă Universul nu ar fi fost decis altceva. Fiecare copac dintr-o pădure e plin de
Noapte bună…dragi parinţi!
-Mami, lasă telefonul… Hai la tati amândoi Să-mi repare avionul Care stă stricat de joi A venit de la serviciu Si e super-obosit, Nu mai are ochi sa vadă Si
Singuri pe drum
Cândva îi spuneam Creţulinul. Blonduţ, timid şi tăcut. O inteligenţă ascuţită pierdută fără un sens anume în imensitatea Universului. Nu cunosc regulile acestui Univers. Asemeni lui, asemeni mamei
