Stăteam și mă întrebam de ce mi-a plăcut atât de mult această carte și mi-am dat seama că, deși tratează un subiect dur și controversat în care prejudecățile sunt la ordinea zilei, acțiunea este spusă dintr-o perspectivă sensibilă, inocentă, minunată, așa cum e lumea văzută printr-un vizor de copil.

Este o poveste despre un proces de viol în care acuzatul este un om de culoare iar avocatul lui, Atticus, un tată singur care își crește cei doi copii în spiritul valorilor și al principiilor sănătoase pentru societatea în care trăiesc. Fetița lui este naratorul și acțiunea este descrisă dintr-o perspectivă savuroasă și brută, de copil. Ce deznodământ are și care sunt lecțiile pe care le putem învăța din carte, vă las pe voi să descoperiți, eu vă zic doar atât. O să vă placă. Mult.

Să ucizi o pasăre cântătoare de Lee Harper este o carte care face parte din provocarea #ReadingIsCool-The Challenge de pe grupul de facebook cu același nume al Livianei Tane. Intrați acolo dacă vreți recomandări de cărți bune, care îți schimbă percepția, te invită în viața personajelor lor și te fac să înveți din povești incredibile de viață, unele inspirate din realitate.

Revenind la cartea noastră, trebuie să precizez că romanul a fost transformat într-un film, în 1962 cu Gregory Peck în rolul lui Atticus Finch. A fost un succes atât din perspectiva profiturilor, cât și din punctul de vedere al criticii. A câștigat trei premii Oscar: Gregory Peck, pentru cel mai bun actor, Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri (Alb-negru) și Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat.

Cartea este cunoscută pentru tonul cald și pentru umor, deși tratează o problematică gravă, cu subiecte cum ar fi violul și inegalitatea rasială. Tatăl naratorului, Atticus Finch, servește drept model de ținută morală pentru mulți cititori și un model de integritate pentru juriști.

Recenzia video o găsiți aici:

Despre autor

Nelle Harper Lee (n. 28 aprilie 1926 – d. 19 februarie 2016) a fost o scriitoare americană, cunoscută pentru romanul său din 1960, Să ucizi o pasăre cântătoare, singura ei carte, pentru care a luat Premiul Pulitzer, recunoaște că inspirația ei pentru a scrie această carte vine dintr-o întâmplare care s-a petrecut în orașul natal, pe când avea doar 10 ani.

În 2007, Harper Lee a fost decorată cu ordinul Medalia prezidențială a libertății a Statelor Unite ale Americii pentru contribuția sa la literatură.

De unde vine numele cărții

De la un paragraf din carte în care tatăl îi spune băiatului său că „E păcat să ucizi o pasăre cântătoare.” Scout nu era prea sigură că înțelese despre ce e vorba așă că a cerut lămuriri suplimentare de la domnișoara Maudie.

„-Taică-tău are dreptate. Păsările cântătoare nu fac altceva decât să cânte, spre desfătoarea noastră. Ele nu strică grădinile oamenilor, nu-și fac cuiburile în lanurile de porumb, în schimb își pun tot sufletul cântând pentru noi. De asta este păcat să ucizi o pasăre cântătoare.”

Despre carte

Un critic explică impactul romanului, scriind: „În secolul al douăzecilea, To Kill a Mockingbird este poate cea mai citită carte despre rasă în America, iar protagonistul ei, Atticus Finch, cea mai persistentă imagine de ficțiune a eroismului rasial”.

O poveste din care se desprind atâtea învățăminte. Spusă din perspectiva unei fetițe de 8 ani care asistă la judecarea unui negru acuzat că a violat o fată. Ceea ce o face pe fetiță să fie și mai implicată este faptul că tatăl ei este avocatul apărării, cel care îi inserează niște valori pe care fiecare părinte ar trebui să le transmită, mai departe copiilor lui. Adevarul, egalitatea între oameni indiferent de rasă, empatia, răbdarea, toleranța, respectul și iubirea.

Ce mi-a plăcut

Sunt atât de multe lucruri care mi-au plăcut:

• relația fetiței cu tatăl său dar și a fraților;
• moralitatea tatălui;
• felul în care este prezentată comunitatea;
• cum este descrisă povestea și fiecare personaj, inserat acolo pentru a ne arăta cât de diferiți suntem într-o comunitate;
• nu întotdeauna ni se face dreptate dar asta nu înseamnă să ne îndoim de adevărul din sufletele noastre.

Ce nu mi-a plăcut

Îmi pare rău, dar la rubrica asta nu aveți ce să scoateți de la mine pentru că mi-a plăcut prea mult carteă. Să ucizi o pasăre cântătoare este o poveste plină de învățăminte, un roman pe care, fiecare dintre noi ar trebui să-l citească, o poveste impresionantă despre rasism, despre dreptate și corectitudine, despre principii și lupta pentru aflarea adevărului.

Trei cuvinte care descriu cartea

Principială, Corectă, Egală.

Pasajul preferat este scris atât de frumos, sonor care arată fix ce fel de relație are acest tată cu copiii lui

„N-aveam unde mă duce, totuși m-am întors  ca să plec și am dat de haina lui Atticus. Mi-am îngropat capul în ea și pe dată urechea-mi începu să prindă micile zgomote interne care răzbăteau de sub stofa albastră subțire: tictacul ceasornicului, foșnetul slab al cămășii scrobite, zgomotul moale al respirației.”

---

Dacă îți place mămicazburătoare și vrei să fii la curent cu ce se întâmplă pe blog, te rog să dai un like paginii de facebook aici  sau să te abonezi la newsletter.

Articol publicat original pe blogul MamicaZburatoare.ro.