Postul intermitent: Prieten sau dușman pentru inima noastră?

by Stiri Desprecopii.com , 10/17/2024

Postul intermitent - Prieten sau dusman pentru inima noastra?

Postul intermitent presupune să mănânci într-o anumită fereastră de timp din zi, adesea denumită 16:8. Astfel, alimentele sunt consumate într-o perioadă de 8 ore, urmată de un interval de post de 16 ore. Cu toate acestea, un nou studiu subliniază că, deși postul intermitent a devenit popular pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății inimii, efectele sale pe termen lung, inclusiv riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare, nu sunt pe deplin înțelese…

Este postul intermitent prieten sau inamic al sănătății noastre cardiace?

Ce este mai exact postul intermitent?

Ei bine, postul intermitent implică limitarea orelor de masă la un anumit număr de ore în fiecare zi. Mulți oameni urmează un program numit 16:8, unde mănâncă toate alimentele într-o fereastră de 8 ore și apoi nu mănâncă pentru restul de 16 ore în fiecare zi. Studiile anterioare au arătat că această metodă poate îmbunătăți sănătatea inimii și alte aspecte legate de sănătate.

Autorii studiului subliniază că, deși postul intermitent a devenit popular pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății inimii, efectele pe termen lung asupra sănătății, inclusiv riscul de deces din orice cauză sau bolile cardiovasculare, nu sunt pe deplin cunoscute.

Această cercetare a analizat datele de la mii de adulți din SUA și a fost realizată pe o perioadă lungă de timp. Așadar, suntem într-o continuă proces de învățare despre modul în care acest tip de alimentație ne influențează sănătatea și trebuie să fim vigilenți în privința noilor informații care apar.

Postul intermitent este legat de un risc cu 91% mai mare de deces cardiovascular

Iată concluziile analizei:

Persoanele care au mâncat într-un interval mai mic de 8 ore pe zi au avut un risc cu 91% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare.
Riscul crescut de deces cardiovascular s-a văzut și la cei care trăiesc cu boli de inimă sau cancer.
Printre cei cu boli de inimă existenteo durată de alimentație de nu mai puțin de 8, dar mai puțin de 10 ore pe zi a fost, de asemenea, legată de un risc cu 66% mai mare de deces din cauza bolilor de inimă sau a accidentului vascular cerebral.
Consumul limitat de mâncare nu a redus riscul general de deces din orice cauză.
Consumul limitat de mâncare pe o perioadă de peste 16 ore pe zi a fost asociat cu un risc mai scăzut de deces din cauza cancerului la persoanele cu această boală.

„Am fost surprinși să descoperim că persoanele care au ținut un regim alimentar de 8 ore au avut mai multe șanse să moară din cauza bolilor cardiovasculare. Chiar dacă acest tip de dietă a fost popular datorită beneficiilor sale potențiale pe termen scurt, cercetările noastre arată clar că, în comparație cu un interval obișnuit de mâncare de 12-16 ore pe zi, o perioadă mai scurtă de alimentație nu a fost asociată cu o viață mai lungă,” a declarat autorul principal al studiului Victor Wenze Zhong, Ph.D., profesor. și președinte al departamentului de epidemiologie și biostatistică la Școala de Medicină a Universității Shanghai Jiao Tong din Shanghai, China.

„Este esențial ca pacienții, în special cei cu afecțiuni cardiace sau cancer, să fie conștienți de legătura dintre o fereastră de alimentație de 8 ore și riscul crescut de deces cardiovascular. Concluziile studiului nostru subliniază necesitatea unei abordări mai atente și personalizate a recomandărilor dietetice, adaptate stării de sănătate a fiecărui individ și bazate pe cele mai recente dovezi științifice. Chiar dacă studiul a evidențiat o corelație între o fereastră de alimentație de 8 ore și decesul cardiovascular, acest lucru nu înseamnă că restricționarea alimentației în timp a fost cauza directă a decesului cardiovascular.

Beneficii pe termen scurt, dar efecte negative pe termen lung

Studiul a implicat aproximativ 20.000 de adulți din SUA, cu o vârstă medie de 49 de ani, monitorizați timp de aproximativ 8 ani, unii chiar până la 17 ani. Datele provin de la participanții NHANES cu vârsta de cel puțin 20 de ani între 2003 și 2018, care au completat două chestionare de 24 de ore despre dieta lor în primul an. Aproximativ jumătate dintre participanți s-au identificat ca bărbați, iar restul ca femei. Etnic, 73,3% s-au declarat albi, non-hispanici, 11% hispanici, 8% negri, non-hispanici, iar 6,9% au fost din alte grupuri rasiale sau amestecuri.

Studiile viitoare ar putea investiga mecanismele biologice care explică legăturile dintre alimentația cu restricție de timp și consecințele negative asupra sănătății cardiovasculare, precum și dacă aceste descoperiri se aplică și în alte regiuni ale lumii, au sugerat cercetătorii.

„În linii mari, acest studiu sugerează că mâncarea cu restricții de timp poate aduce beneficii pe termen scurt, dar poate avea efecte negative pe termen lung. Când întregul studiu va fi disponibil, va fi interesant și util să aflăm mai multe detalii despre analiză”, a declarat Christopher D. Gardner, Ph.D., FAHA, profesor de medicină Rehnborg Farquhar la Universitatea Stanford din Stanford, California, și președinte al comitetului de redactare pentru declarația științifică a Asociației din 2023, Populare Dietary Patterns: Alignment with American Heart Association 2021 Dietary Guidance.

„Unul dintre aspectele cheie se referă la calitatea nutrienților din dietele tipice ale diferitelor subseturi de participanți. Fără aceste informații, nu putem determina dacă densitatea nutrienților ar putea oferi o explicație alternativă pentru constatările actuale legate de fereastra de timp pentru alimentație. În plus, clasificarea în diferite perioade de alimentație cu restricții de timp a fost stabilită pe baza a doar două zile de înregistrare a aportului alimentar”, a explicat el.

„De asemenea, este crucial să comparăm caracteristicile demografice și de referință între grupurile clasificate în diferite perioade de alimentație restricționată în timp. De exemplu, grupul cu cea mai scurtă fereastră de alimentație restricționată în timp ar putea fi diferit în ceea ce privește greutatea, stresul și alți factori de risc cardiometabolici, în comparație cu persoanele care au adoptat alte modele alimentare. Aceste informații suplimentare sunt esențiale pentru a înțelege mai bine contribuția independentă a modelului de alimentație cu restricții de timp scurt, așa cum este prezentat în acest rezumat interesant și provocator.”