Nu am putut să te țin de mână când te-ai născut, dar de acum te voi ține mereu – scrisoare postpartum
Nu am putut să te țin de mână când te-ai născut, dar de acum te voi ține mereu - scrisoare postpartum: articol preluat de pe Desprecopii.com. | Linkul original aici
Nu am putut să te țin de mână când te-ai născut, dar de acum te voi ține mereu – scrisoare postpartum
Draga bebe, te-ai născut la 17:37 și te-am ținut încă din sala de travaliu și naștere pentru o perioadă de timp de care îmi este imposibil să-mi amintesc…
Nu pot fi sigură în ce moment te-au scos din camera mea și te-au dus la neonatologie. Nu pot fi sigură în ce moment ți-au dat lapte praf pentru că nu am fost disponibilă să te alăptez. Nu pot fi sigură la ce oră m-au dus la operație pentru că nimic altceva nu a oprit hemoragia… Când m-am trezit, eram în același pat, dar patul era acum în ATI…
Vei citi:
Nu am apucat să te țin în brațe în noaptea aceea sau a doua zi dimineață
Aveai trei săptămâni prima dată când te-am luat singură în mașină
Acea zi mi-a dat speranță
Numai mamele pot intelege: 6 Lucruri pe care nu vreau sa le uit niciodata
Nu am apucat să te țin în brațe în noaptea aceea sau a doua zi dimineață
Draga bebe, te-ai născut la 17:37 și te-am ținut încă din sala de travaliu și naștere pentru o perioadă de timp de care îmi este imposibil să-mi amintesc…
Nu pot fi sigură în ce moment te-au scos din camera mea și te-au dus la neonatologie. Nu pot fi sigură în ce moment ți-au dat lapte praf pentru că nu am fost disponibilă să te alăptez. Nu pot fi sigură la ce oră m-au dus la operație pentru că nimic altceva nu a oprit hemoragia… Când m-am trezit, eram în același pat, dar patul era acum în ATI.
În săptămânile care au urmat nașterii tale, slăbiciunea mea fizică m-a întristat mult. Am vrut să te plimb prin casă când plângeai. Am vrut să te spăl singură și să ridic scaunul din mașină când te-am dus la primul control. Dar corpul meu era încă extrem de slab. Pierdusem jumătate din cantitatea de sânge în timpul hemoragiei și aveam nevoie de tatăl tău și de mama mea să facă aproape totul pentru mine.
Mi-am făcut griji că limitările mele fizice s-ar traduce într-o prăpastie emoțională între noi. Știam despre teoria atașamentului și mă întrebam dacă asta te-ar împiedica să te simți în siguranță, dacă asta te-ar face să-mi pui la îndoială dragostea pentru că nu fusesem acolo pentru tine din prima noapte în care erai în viață…
Aveai trei săptămâni prima dată când te-am luat singură în mașină
Ne-am dus cu mașina la un mall pentru a ne întâlni cu vechea mea colegă de cameră de la facultate, la o cafea. Am plâns când i-am spus despre hemoragie și a plâns și ea. Când ne-am terminat conversația, am verificat ora de pe telefon și am știut că o să te trezești și o să-ți fie foame în curând. M-am întrebat dacă ar trebui să încerc să te hrănesc în mașină în parcare înainte de a ne întoarce la casa părinților mei, dar încă dormeai, așa că am decis să încerc să ajung mai întâi acasă. Eram la doar 15 minute de acasă.
Dar aproape de îndată ce am ieșit înapoi din locul de parcare, ai început să țipi.
Am început să vorbesc cu tine, spunându-ți că este în regulă, că vom ajunge acasă în curând și te voi hrăni imediat ce ajungem acolo, dar tu țipai din plin. M-am simțit neajutorată.
Ceea ce am făcut, când a devenit evident că vocea mea nu făcea nimic pentru a te liniști, a fost să întind mâna spre tine. Imediat ți-ai înfășurat mâna minusculă în jurul degetului meu arătător și ai încetat să plângi. Nu mai aveam cuvinte!
Brațul meu a amorțit din acel unghi ciudat și am încercat să nu-mi fac griji cu privire la pericolul de a conduce cu un singur braț pe toată durata condusului. Te-am lăsat să-ți ții mâna mică înfășurată în jurul degetului meu arătător pentru tot restul călătoriei spre casă.
Ziua aceea m-a asigurat că ai încredere în mine pentru că timpul în care deja aveam grijă de tine, atât cât erai în burtica meu, cât și din moment ce ai fost în afara ei, a fost mult mai lung decât noaptea și dimineața din spital în care nu am putut.
Acea zi mi-a dat speranță pentru legătura pe care o puteam construi cu tine, zi de zi
Luna viitoare, vei împlini cinci ani. Ai nevoie de mine mai puțin decât înainte, dar încă ai nevoie de mine. Când cazi, ochii tăi îi caută pe ai mei și pe ai nimănui altcuiva.
În timp ce scriu asta, stai lângă mine pe canapea, mănânci fulgi de ovăz și te uiți la emisiunea ta preferată cu prințese. Nu sunt o mamă perfectă, dar sunt una prezentă.
Te iubesc și te voi iubi mereu, indiferent ce faci sau cât de departe te îndepărtezi.
Ad-Extra3:
Întotdeauna voi întinde mâna spre tine.
autor: o mamica din comunitatea DC
Numai mamele pot intelege: 6 Lucruri pe care nu vreau sa le uit niciodata
Se spune ca uitarea este binecuvantare. Si cred ca asa este, probabil mama natura a randuit uitarea in mintea oamenilor pentru a-i ajuta sa treaca peste experiente dureroase, pentru a le regenera spiritul si a le face loc pentru noi amintiri. Insa exista lucruri pe care nu vreau sa le uit, indiferent de anii pe care-i voi mai aduna…
Motivul pentru care amintirile acestea mi s-au lipit de cele mai intime structuri ale memoriei mele, de unde n-ar putea fi vreodată înlăturate fără daune ireversibile, ține de mai mulți factori. Pe de o parte, sunt amintiri pe care nu le pot uita la modul obiectiv, așa cum n-ai putea vreodată uita să te trezești dimineața. Sunt momente de viață care mi-au fundamentat noua identitate de mamă, care au format, într-o țesătură complicată și nebănuită, big-bangul care a dus la nașterea universului meu matern.
Dar poate ca numai mamele pot intelege asta. Citeste 6 Lucruri pe care nu vreau sa le uit niciodata…
Despre meseria de mama, merita citit si:
Copiii si limbile straine: atitudine si necesitate actuala
Ce citeste copilul tau? Sugestii pentru lecturile copilariei
Unde au disparut idolii muzicali?
Curatenia de Pasti si Saptamana Patimilor
Dincolo de iubire intr-o alta dimensiune
Dorintele unei mame de 1 iunie
Ceea ce nu am anticipat inainte de a deveni mama unui baiat
O vara retro pentru copilul meu: cum ar putea fi
Impresii de pe insula in care nimeni nu m-a vazut plangand
Esti o mamica care are nevoie de sfaturi?
autor: o mamica din comunitatea Desprecopii.com
Toate drepturile rezervate (c) 2024
Ad-Extra3:
