S-au scris milioane de cuvinte şi se vor mai scrie despre iubire. Unii citesc, alţii trăiesc, alţii…scriu. Orice s-ar scrie cel mai probabil nu o să semene cu iubirea fiecăruia în parte. Poate aşa, un pic, dar dincolo de cuvinte, ea va rămâne unică pentru oricine. Si atunci probabil cuvintele nu vor putea să surprindă unicitatea fiecărei iubiri în parte.
Si totuşi e ea. Ea, aceea care iţi suceşte minţile fără să-i dai voie. Ea, cea al cărei zâmbet întoarce zorile zilei de mâine. Ea, cea a cărei încruntare vesteşte norii negrii ai unei furtuni de vară. Ea, cea care cu o palmă moale, caldă şi pierdută în şuviţele părului tău te lasă abandonat într-un Univers paralel lumii tale. Ea, cea care respiră încet dimineaţa devreme cu capul uşor întors într-o parte,cu păru-i răvăşit şi ochii închişi prizonieri încă somnului de peste noaptea ce a trecut.
Si toate acestea le ştii prea bine ca făcând parte din tine contopindu-se cu sufletul tău într-un amalgam cald şi blând. Si aşa, zi de zi, descoperi iar si iar, cum arată clipa în care te vezi pe tine iubind o femeie.
Tata si Moderator cu experienta pe Desprecopii.com. Vizitati blogul lui Marius.
