Curvă, pulă și cultură- teatru pentru adolescenți- Titlu asumat!

Curvă, pulă și cultură- teatru pentru adolescenți- Titlu asumat!

Luni seară am mers cu mare drag și plină de emoție la un spectacol de teatru pentru adolescenți. Am citit despre piesa de teatru, știam că regizorul pune în scenă lucruri de calitate. Din păcate, am fost surprinsă în mod neplăcut!

Nu fac parte din comunitatea pudibonzilor! Vorbesc săptămânal cu adolescenți, tineri sau adulți despre sex, masturbare, orgasm sau orice subiect legat de viața sexuală. Cu toate astea, limbajul specific periferiei vocabularului limbii române nu m-a încântat deloc luni seară.

Mi s-a părut un spectacol mult prea bun, prea inteligent, prea muncit, pentru oameni cu gust cultural fin pentru a integra cuvinte de genul : ” Curvă, pulă, etc.” Am mai trăit aceeași senzație când am vizionat filmul ” Nimfomana”, un film de o acuratețe psihologică rar întâlnită. Oamenii din sală nu aveau nevoie de o descriere detaliată a ceea ce povestea femeia, ba chiar deranja întreruperea unui șir logic. Am apreciat momentele descriptive care exprimau emoția dorinței incontrolabile și nu mergea altfel. În rest, celelalte scene de dragul captării unui public care nu cred că a înțeles psihologia fenomenului au deranjat.

Așa am simțit și la piesa de luni, ” Suntrack” a lui Radu Afrim. A surprins genial sunetele unui oraș, Braila, contopirea unor comunități prin muzică, ei pe scenă au cântat și au interpretat excelent. Eu nu am găsit totuși rostul integrării unui fenomen lingvistic autentic, de altfel, în comunitatea adolescenților, din toate timpurile. Nu l-am găsit necesar pentru că nici un adolescent din sala respectivă nu a venit acolo pentru asta și nici nu a apreciat sau nu a considerat că a adus plus valoare. Am fost atentă la ei. Nu au râs, nu și-au dat coate, nu au aplaudat la aceste intervenții. Au aplaudat muzica, jocul actorilor, glumele simpatice, dar nu înjurăturile, ceea ce mă determină pe mine să cred că încă oamenii care aleg teatrul vor să fugă un pic de cotidianul acesta apăsător.

Nu mai convingi adolescenți să vină la teatru pentru că se aruncă cuvântul curvă pe ici pe colo. Dacă vor genul astă au internet, tv și alte mijloace. Înțeleg arta de la nuditate până la erotic, dar ce s-a întâmplat în piesa respectivă de teatru nu a fost gândit ca o formă de artă. A fost gândit ca formă de atragere a unui public, fără ca măcar să se cunoască dorințele reale ale adolescenților.

Ce m-a bucurat? Faptul că adolescenții încă își mai doresc forme autentice de a scăpa din cotidian, iar înjurăturile în mijlocul unei piese de teatru nu îi amuză deloc. Știu mai bine ca noi, adulții, ce nevoi au și de unde să le procure. Vor circ și dezmăț apelează la internet, vor cultură și detensionare merg la teatru, operă, concerte. Nu le amestecă. Nu au nevoie. Sunt convinsă că piesa ar fi avut același efect asupra lor și fără toată această forțare scenaristică.

Nu vreau să se înțeleagă că am ceva împotriva prezentării unei situații de viață autentice. Am văzut o grămadă de alte piese de teatru, unde micile ”slogane” nici nu se simțeau, ba chiar stârneau râsul prin relaționarea cu situația. Piesa de teatru ” Suntrack ” , în schimb, își putea ține cursul lin și fără ele.

Poate dacă s-ar ține cont de niște studii, de niște perspective psihologice atât la desenele animate pentru copii, cât și la cărțile, piesele de teatru pentru adolescenți, toate ar avea un alt tip succes ( acum succesul este masurat în câștigul material, obținut lejer prin dezvoltarea unei isterii față de cine știe ce prințesă sau personaj de serial pentru adolescenți). Sexul ascuns prin cărți și alte forme culturale nu mai vinde în zona noii generații. Pentru că pot vedea oricând pe internet tot ce au chef. Povestea romantică, ce duce ușor spre zona erotică, drama personală a emoției sau a trăirii neîmpărtășite, neînțelese ar fi ceva mult mai interesant pentru ei.

Știați că 90% din adolescentele cu care lucrez se tem de o potențială sarcină și iau anticoncepționale? Dar niciuna nu se gândește la bolile sexuale ce le pot cauza infertilitatea sau chiar distruge viața și de aceea nu aleg prezervativul. Aceeași ochi mari plini de mirare mă privesc de fiecare dată când le spun că sarcina nu este primul motiv de care ar trebui să se teamă. 1, 34 de milioane de oameni au murit doar în 2015 din cauza hepatitei b. De ce scriu asta? Că nu prea are legătură cu textul? Eu zic că are! Că facem toți ce ne este la îndemână! Copiii nu știu la fel de multe pe câte știu! Dacă vrei să ai un impact asupra unui adolescent, în mod special, fii tu cel care vine cu o noutate, cu ceva wow! Limbajul asta e de mult expirat pentru ei! Un cuvânt pac, pac pe ici pe colo și aia e, i-am dat pe toți pe spate, nu mai funcționează!

Informație strict pentru adolescenți:

  1. Felul în care vorbești determină de cele mai multe ori oamenii de care vei fi înconjurat.
  2. Înjurăturile nu te fac neapărat ”cool” în grup! Prietenii nu sunt cei care răd cu tine doar pentru că îi amuzi, dar fug când ai nevoie de ajutor. Știi ce spun? Toți prietenii aceia care răd cu tine, dar dau din umeri când trebuie te protejeze!

The end!

 

The post Curvă, pulă și cultură- teatru pentru adolescenți- Titlu asumat! appeared first on Gabriela Maalouf.

Sursa mesajului: Vizitati blogul Gabrielei Maalouf aici

Despre Autor

Gabriela Maalouf

Gabriela este trainer NLP pentru copii și părinți, certificat în Marea Britanie, NLP Practitioner, jurnalist, consiler dezvoltare personala, acreditat de Ministerul Muncii, Ministerul Educației, atât în România, cât și în UE. Gabriela a lansat în Romania teoria Parentingului Personalizat, plecând de la practică și ajungând la teorie. Gabriela este mamă a doi copii.